Berserk manga

„In this world, is the destiny of mankind controlled by some transcendental entity or law? Is it like the hand of God hovering above? At least it is true that man has no control; even over his own will.”

Traducere:

„În această lume, destinul umanităţii este oare controlat de vreo entitate sau lege transcendentală? E ca şi cum mâna lui Dumnezeu ar fi deasupra? În cele din urmă e adevărat că omul nu are control; nici măcar asupra propriei sale voinţe.”

Încep acest articol cu citatul de mai sus din seria manga Berserk, pe care am terminat-o şi eu în sfârşit de citit. M-am apucat de ea după ce ajunsesem la zi cu Veritas, şi, a fost destul de lungă, 315 capitole (este on going încă) dintre care primele au fost destul de lungi. Am început încă primăvara asta s-o citesc, dar a trebuit să fac destule pauze, deci abia acum am terminat-o.

Să introduc un pic seria. Berserk e o serie manga japoneză scrisă şi ilustrată de Kentaro Miura, şi serializată în revista Young Animal începând cu 1 decembrie 1990. Capitolele au ieşit fără o frecvenţă consistentă, au fost multe pauze, una dintre care este chiar acum în curs, manga având abia 315 capitole deşi pe 10 dec 2010 o să facă 20 de ani de la prima publicare. Seria aparţine genului Seinen, adică matur, pentru adolescenţii/adulţii peste 18 ani. Berserk e considerat un „dark fantasy” adică o fantezie întunecată, vâzând că istoria sa e ambientată într-o perioadă medievală tipică genului fantasy, dar cu elemente de groază şi teme destul de crude şi mature pentru care şi acel „dark” alături. După manga a fost făcută în 1997 şi o serie anime de 25 de episoade, care a povestit însă istoria doar din primul arc narativ din manga, cu unele modificări şi cenzurări de asemenea.

Acum voi scrie părerea mea personală despre această serie, desigur, pentru cine nu vrea spoiler, să nu citească unde voi scrie despre istorie.

Istoria

Istoria din manga e una care pe de o parte e destul de simplă, dar la o analizare mai atentă e una destul de complexă şi interesantă. În puţine cuvinte, aş putea s-o descriu aşa. Berserk e povestea lui Guts, un luptător care luptă cu destinul său, care vrea să se răzbune pe cel care-i manipulează soarta şi vrea să protejeze puţinele persoane care încă mai înceamnă ceva pentru el.

Dar, acesta e doar un rezumat superficial care ascunde multe chestii întunecate despre Guts, cine este el, de ce e aşa, şi unde se încreaptă. Mai departe selecţionaţi dacă vreţi să citiţi spoilere😛

Berserk este o poveste foarte crudă, nemiloasă şi urâtă. Da urâtă, dar nu în sensul negativ, pur şi simplu, ce se petrece acolo nu e deloc clasica poveste cu feţi-frumoşi, zâne şi dragoni şi finaluri fericite. Lumea din Berserk este foarte întunecată, iar autorul vrea să exploreze cât mai multe sentimente şi emoţii ce omul ar fi capabil să aibă în viaţă, sau în anumite condiţii disperate şi imposibile de avut în lumea reală. Deseori autorul trece pragul moralităţii şi a eticei comune, deseori citind poate o să rămâneţi încreţiţi şi dezgustaţi de ceea ce vedeţi, dar faptul trist, e că multe din cele povestite, sunt un paralelism cu lucrurile care se întâmplă, sau se pot întâmpla într-adevăr în viaţă. Lucruri ca violenţa, faţă de oameni, de femei, de copii. Lucruri ca hărţuirea/abuzul sexual şi violurile  atât hetero cât şi homosexuale. Desfrânarea sexuală fără limite, adorarea „divinităţilor” care-s mai mult demoni decât divinităţi, trădarea, războiul, egoismul şi indiferenţa. Dar una din temele centrale rămâne oricum dualitatea dintre lupta fără niciun scrupul, sacrificând totul şi pe toţi pentru realizarea propriilor interese personale (Griffith), şi lupta plină de înverşunare contra propriului destin, sau mai bine zis chiar lupta împotriva acestui concept numit „Destin”, o luptă pentru a-şi putea decide singur viaţa unde supravieţuirea să depinde numai şi numai de el(Guts).

Guts e personajul principal a istoriei, un bărbat cu o istorie foarte tristă şi dureroasă, până şi naşterea sa a fost o naştere crudă, plină de suferinţe şi blestemată, sau cel puţin, aşa considerau toţi cei care au văzut cum s-a născut.

Guts s-a născut dintr-o femeie care a fost spânzurată cu el pe cale să se nască. A fost găsit de nişte mercenari în bâltoaca de sânge de sub mama sa deja moartă. Mercenarii au decis să aibă grijă de el şi de aici se începe totul. Cu ei s-a antrenat în artele războiului, dar era mereu temut din cauza naşterii sale, credeau că e blestemat. Unica persoană pe care a văzut-o ca şi tată, Gambino, l-a vândut însă. Guts fiind încă un băiat minor a fost vândut pentru câţiva arginţi unui mercenar brutal care l-a violat. De atunci el a devenit traumatizat, evitând brutal orice contact fizic cu alţi bărbaţi. Iar durerea lui a fost şi mai mare când a aflat cine l-a vândut şi de ce. Guts într-un exces de furie l-a ucis pe Gambino şi a fugit din acel grup de mercenari.

Cu timpul a încercat să-şi facă o viaţă ca şi mercenar, iar pe drumul său a dat peste Banda Şoimului (Band of the Hawk) şi liderul său Grifitth, o întâlnire care, avea să-i schimbe complet viaţa lui Guts. Griffith făcuse un duel cu Guts fiindcă îi văzuse potenţialul în luptă şi era interesat să adune cât mai mulţi luptători de valoare pentru banda sa de mercenari. În acel duel, câştigase, deşi cu un mic avantaj, iar condiţia era ca Guts să se alăture grupului în caz de înfrângere. De atunci el şi Griffith au strâns o relaţie foarte apropiată, el devenind mâna sa dreaptă, împreună cu Casca, femeia căpitan din rândurile Şoimilor. Împreună cu Banda Şoimului Guts a făcut multe lupte avansând rapid în rang şi ajungând să fie recrutaţi în luptă până şi de regele ţării Midland (Regatul principal din istoria Berserk). În una din misiunile lor ei se întâlnesc cu Nosferatu Zodd, un luptător legendar supranumit şi imortalul fiindcă nu murea niciodată în luptă şi zvonurile despre el circulă de prea mulţi ani încât o fiinţă umană să-i poată trăi. În realitate însă el nu era altceva decât un demon Apostol reincarnat şi extrem de puternic. El îi bate pe ambii, Guts şi Griffith şi era pe cale să-i omoare când a văzut un anumit obiect la gâtul lui Griffith… un Behelit Purpuriu (Crimson Behelit). Am zis că acest manga e o fantezie întunecată, ei bine de aici se începe şi partea atât fantastică cât şi întunecată. Behelit era un mic obiect magic, de formă ovală, purtat ca şi pandantiv de obicei, care avea pe suprafaţa sa organele unei feţe umane ca ochi, gură, urechi, nas, doar că puse în dezordine. Acest obiect deşi mic, simplu şi aparent inofensiv avea o însemnare foarte importantă, el reprezintă poarta spre cealaltă lume, iar cine-l obţine şi-l poartă e destinat să devină ceva peste limitele omului. Behelitul Purpuriu al lui Griffith însă era unul şi mai special, care era semnul că el va fi cineva foarte important în acea lume. Se zice că odată ce cineva a găsit un Behelit, sau i s-a dăruit unul, el nu-l poate pierde, oricare ar fi circumstanţele Behelitul va ajunge din nou la stăpânul său. Zodd văzând Behelitul a înţeles ce-l aşteaptă pe Griffith şi cine va deveni, deci s-a retras imediat avertizându-l însă pe Guts, că viitorul lui e predestinat să fie negru şi întunecat atât cât va fi împreună cu Griffith.

Griffith făcuse Banda Şoimului cu un scop precis, visul lui, era să devină regele din Midland, să fie stăpân peste toţi şi peste toate, să aibă propriul său castel. Era foarte decis şi determinat în această privinţă şi a făcut tot posibilul prin luptele sale să-şi demonstreze valoarea nobililor şi să ajungă nominat în aşa mod primul civil fără sânge nobil ca şi cavaler şi mai apoi general în armata regală. Ajunşi însă la această etapă Guts după multe misiuni şi servicii, unele dintre care nu chiar curate, făcute pentru Griffith şi-a dat seama că acesta este doar visul lui Griffith, şi nu al său. Decide prin urmare să abandoneze Banda Şoimului pentru a-şi urma propriile vise în viaţă, ceea ce-l lasă destul de tulburat pe Griffith vâzând în Guts un element esenţial pentru îndeplinirea scopurilor sale. Ca să nu mai vorbesc şi de un pseudo sentiment amoros din partea lui Griffith faţă de Guts(sau poate mi s-a părut doar mie, deşi văzând reacţiile lui…). Griffith decide să impună acceaşi condiţie, Guts pleacă doar dacă reuşeşte să-l bată în duel. Dar Guts între timp devenise prea puternic, fiind mereu în primele fronturi a tuturor bătăliilor, ceea ce i-a permis cu uşurinţă să-l învingă pe Griffith şi să-l lase în spate. Griffith tulburat de plecarea lui Guts, se strecoară în camera prinţesei Charlotte şi o violează. Regele află despre asta, şi înnebunit îl condamnă pe Griffith luându-i orice titlu şi privilgiu. Îl aruncă în închisoarea unui turn, unde a fost torturat groaznic fiindu-i tăiate limba, muşchii şi ligamentele, transformânduse astfel într-o fiinţă total neputincioasă. Banda Şoimului de asemenea a fost persecutată şi Casca a trebuit să preia conducerea Şoimilor încercând să scape de armata regală. În una din aceste lupte ei dau peste Guts, care între timp a fost la un meşter faur unde şi-a făcut sabia şi mai mare (ceva caracteristic doar lui era sabia exagerat de mare pe care doar el era capabil s-o mânuiască şi cu care putea tăia cu uşurinţă orice creatură) şi care se uneşte Şoimilor ajutându-i să scape. Împreună se decid să-l salveze pe Griffith de asemenea. După ce-l scapă însă, Griffith a observat afecţiunea dintre Guts şi Casca, ce deveniseră iubiţi între timp, şi din gelozie ia o căruţă cu cai şu fuge cu ea zdrobind-o eventual. Dar anume atunci el îşi găsise Behelitul, pierdut după ce fusese întemniţat. În acelaşi moment el a fost găsit de Banda Şoimului care porniseră în căutarea lui. Griffith însă a văzt atunci ceva straniu, Behelitul Purpuriu şi-a modificat forma, organele feţei s-au rearanjat creând o faţă normală cu ochii deschişi din care curgeau lacrimi de sânge. O eclipsă s-a început, totul s-a învăluit în întuneric, au început să apară o sumedenie de creaturi, demoni, şi 4 fiinţe superioare deasupra degetelor unei mâini imense ce s-a înălţat. Aceste fiinţe se numeau God Hand, Mâini Dumnezeieşti, sau Mâinile lui Dumnezeu, nu ştiu care traducere ar fi mai bună, dar erau cei care controlau toţi monştrii şi care au venit să-l declare pe Griffith al cincilea God Hand – Femto. I-au propus lui Griffith să renască ca şi o fiinţă superioară asemeni lor, dar cu preţul de a-i sacrifica pe toţi cei dragi lui, sau mai exact toată Banda Şoimului. Atunci Griffith a făcut decizia care a arătat definitiv ce fel de om este, atunci a făcut marea trădare. A decis să renască… Toţi din Banda Şoimului au fost marcaţi cu un simbol specific numit Marca( The Brand), iar toţi cei marcaţi deveneau un sacrificiu, persoane destinate să fie divorate de apostoli, adică monştrii supuşi celor 4 God Hand. O scenă infernală începe, toţi ca unul fiind omorâţi brutal de demoni, în timp ce Griffith învăluit într-o crisalidă se renăştea ca şi altă fiinţă. Guts disperat a luptat din răsputeri să ajungă la Griffith, dar demonii erau fără sfârşit. Într-un final, Griffith renăscut ca şi Femto, cu sembianţele unui demon Şoim negru, s-a dus spre Casca, şi sub ochii neputincioşi ai lui Guts a violat-o. Guts din furie şi-a rupt braţul stâng ca să scape din gura unui demon, dar a fost Cavalerul Craniu (Skull Knight) cel care i-a salvat şi pe el şi pe Casca de eclipsă şi demoni.

Acest eveniment a marcat definitiv viaţa lui Guts şi a lui Casca. Ambii fiind unicii oamei marcaţi rămaşi în viaţă, au fost condamnaţi să fie bântuiţi mereu. Ei au devenit nişte fiinţe prinse între cele 2 lumi, cea materială şi spirituală/imaginară. Casca a fost traumatizată mintal de eveniment pierzând majoritatea amintirilor şi regresând la mintea unei copile mici şi neajutorate. Iar Guts, oriunde ar fi mers, trebuia noaptea să lupte cu creaturile întunericului, Marca sa devenind un magnet pentru toţi demonii, fantomele şi creaturile întunecate ce se întâmpla să aibă în preajmă. Când Marca sângera, înseamnă că demonii veneau după el să-şi ia „sacrificiul”. Acesta trebuia să fie noul lui destin, un destin crud pe care Guts a refuzat să-l accepte. Guts vrea să reprezinte omul ce luptă mereu pentru supravieţuire, în ciuda oricărei reguli sau condiţii nefavorabile, fără să accepte faptul de a nu-şi putea controla cu propria putere şi voinţă, viaţa sa şi ceea ce i se întâmplă. Guts este corabia care se mişcă insistent împotriva valurilor destinului, fără să se lase scufundat sau dus de ele. Ceea ce urmează după asta, e călătoria lui Guts, împreună cu Casca şi alţi prieteni ce găseşte pe parcurs, în căutarea unui leac pentru Casca, dar şi în căutarea lui Griffith cu dorinţa de a se răzbuna.

Desenul

Acest manga e desenat foarte bine, cred că Miura e un fanatic al detaliilor, şi mă întreb oare cât naiba îi ia să deseneze unele imagini care ar fi demne de o pictură de valoare. Îmi place că are imaginaţie bogată, mai ales în realizarea armelor şi armurelor, ceea ce prefer mai mult. La fel şi cu demonii, are o imaginaţie foarte bogată, doar că unele scene şi desene îmi par destul de bolnave. Demonii tipici ca Nosferatu Zodd de exemplu, îmi plac cum arată, îţi inspiră într-adevăr teamă când îi vezi, dar alţii îţi inspiră mai mult scârbă şi dezgust, deşi cred că e ceva intenţionat asta. Altceva ce personal nu chiar îmi place e stilul feţelor, dar e ceva pur şi simplu personal, acel stil de faţă realistică şi medievală nu e prea pe gustul meu, sau mai ales aspectul lui Griffith, cică, ar fi foarte frumos, dar mie personal mi se pare un trans cu ceva în plus între picioare, mă rog, japonezii şi simţul lor estetic. Dar după cum am zis, e o preferinţă personală, asta nu înseamnă că nu-s desenaţi bine, doar că mei acel stil nu-mi prea place, dar m-am obişnuit deja.

Personajele

În Berserk Miura vrea să exploreze orice aspect al personalităţi umane, iar personajele principale sunt foarte bine descrise şi dezvoltate. Bucurie, dramă, tragedie, furie, ură, dizgust şi chiar comedie, totul este prezent în acest manga şi fiecare are o poveste de povestit. Autorul nu se fixează doar pe Guts ci deseori face şi descrieri mai personale celorlalte personaje, motivaţiile lor, cum se simt, etc.

Părere finală:

Berserk e un manga ce merită citit, fie pentru desenul său extrem de detaliat şi bogat, fie pentru istoria sa plină de de experienţe, care deşi multe sunt supranaturale, sunt un paralelism cu ceea ce oricum poate experimenta omul în viaţă ca şi emoţii, senzaţii, sentimente. Berserk poate fi şi destul de filozofic, încercând subtil să dea multe lecţii şi îndrumări, care acum, depind doar de interpretarea fiecăruia din voi, cei care citesc acest manga. Eu îl recomand tuturor, a fost primul meu manga seinen citit cap coadă, dar ar fi de preferat ca cititorii să aibă peste 16-18 ani pentru conţinuturile sale, şi ştiu că mulţi la această vârstă încă nu-s destul de copţi la minte să înţeleagă ceea ce citesc aşa cum ar trebui.

Sper să-i văd şi sfârşitul odată, şi cu această ocazie mă unesc corului popular care zice „Kentaro Miura va muri înainte să termine Berserk…”😛 văzând cât de rar ies noile capitole în ultimul timp.

Dacă ar fi să-i dau o notă, i-aş da 9.8. 0.1 îi scad pentru aspectul facial al personajelor şi 0.1 pentru faptul că iese prea încet, şi ar fi un păcat să nu-l ducă la capăt.

Voi cei care l-aţi mai citit, ce părere aveţi?🙂

Guts: „Humans are weak… but we want to live… even if we’re wounded… or tortured… we feel the pain…”

„Oamenii sunt slabi… dar vrem să trăim… chiar şi dacă suntem răniţi… sau torturaţi… noi simţim durerea…”


23 Răspunsuri to “Berserk manga”

  1. Pot înțelege cum la 16-18 cuiva i s-ar părea THE MOST AWESOME SHIT EVER(pentru mine așa a fost cel puțin), însă după vârsta aia consider că scade puternic(eu nici n-am ieșit din interval și deja nu îl mai apreciez ca înainte).

  2. On a side note…și eu care credeam că articolele mele sunt lungi.

  3. Mie mi s-a părut MASE pe la 13 ani când singurele benzi pe care le citisem erau Bleach și Naruto. Și nici cu literatura nu stăteam mai bine(tot ce e clasic și câștigător de premii în SF, restul mai slab). Acum sincer mi se pare pornografică. Are niște concepte foarte tari, realizare foarte bine, cum ar fi determinismul, însă…nu prea mai gust la fel de bine violența și sexualitatea mult exagerate. Plănuiam de ceva timp să fac o lună în care să scriu numai despre Manga și când o să îi vină vremea, o să o comentez mai serios.

  4. Si eu am terminat de citit toata Manga, una dintre cele mai bune pe care le`am citit.
    Satul fiind de povestea tipica japoneza din mangurile si animele care au aparut in ultimu timp, cand am dat peste Berserk am zis ca nu poate fi adevarat.

    Care`i povestea clasica japoneza? Asta: un tanar adolescent obisnuit intalneste o fata care de regula este „din alta lume” , sau e fantoma, sau extraterestru, sau e robot, sau e experiment genetic.
    Aceasta fata il introduce si pe protagonist in „lumea ei”, iar protagonistu incepe sa devina din ce in ce mai puternic si sa se lupte cu diferite personaje/monstrii la randul lor din ce in ce mai puternice.
    Exemple? imi e lene, dar daca stai sa te gandesti mai bine, aproximativ 70% din ele sunt asa. Bleach, yu yu hakusho, Shakugan no Shana, si MULTe altele.

    Ce sa mai, scarbit de stereotipu asta de poveste, cum am dat peste berserk am ramas vrajit instant.Poate d-aia mi`a placut asa de mult.
    Oricum, omu stie sa deseneze, este EXTREM de atent la detalii, si de cand a trecut de pe cerneala neagra pe cea indiana, care are o nuanta crem un pic, desenele parca au prins viata.

    • Nu sunt expert, nici pe departe, dar cred ca la ceea ce zici tu poveste tipic japonez, constituie de fapt arcul personajului dintr-o bandă shonen, arc la care reacționează cel mai bine demograficul căreia îi este adresat, adică preadolescenții și adolescenții(băieți). Dacă ai fi fată, sau ai citi și căută în general benzi adresate fetelor, cred că alta ar fi opinia ta.

      Berserk se adresează altui demografic, deși spre deosebire de alte seininuri(Pluto, care e awesome, de exemplu) mi se pare că e tot un shonen numai că mult mai obscen și violent.

      • Daca as fi fata, nu cred ca am fi avut discutia asta🙂

        Pluto zici tu ? o sa ma interesez sa vad despre ce e vorba, merci de recommend.

      • Ideea era că dacă ai fi fost fată ai fi crezut că toate poveștile manga sunt despre fete neîndemânatice cu stele în ochi care se îndrăgostesc de cel mai arătos băiat din școală, care culmea, se comportă frumos cu ea.

        Plute e…o deconstrucție a benzilor lui Osamu Tezuka, în special arcul Greatest Robot in the World, pe care o reinterpretează. Într-un fel e pentru manga, ce a fost Watchmen pentru comics și nu știu de multe manga care să fi mers pe poteca deconstrucției și reinterpretării. E o adâncire a cugetărilor despre război și natura sentimentelor din Astro Boy, combinate cu artă foarte faină, personaje complexe și plăcute. A și e scurtă, doar 65 de capitole, sau pe acolo, ceea ce face povestea să nu devină repetitivă, să nu devieze în mediocritate de la o formulă sau prospețime inițială(Berserk), ci să se concentreze pe povestea pe care o spune.

  5. Acum mi-am amintit. Kyubival, există vreo posibilitate să urci Ooku: The Inner Chambers?

  6. Nu ar fi mai usor sa vorbim pe mess despre asta?

  7. nu vrei nu vrei, asta e😄

  8. Nu știu ce pana mea, dar de fiecare dată când scriu vreun comentariu aici, comit câte un typo două.

    • Eşti şi tu influenţat de mişcarea analfabetismului român?? Muahahahaha
      Glumesc, se poate întâmpla oricui😛

      • Cred că analfabetismul manifestat de userii români derivă din vârsta generală destul de mică a celor care utilizau Internetul(foarte incorect includ aici și chatul prin rețele de bloc) când acesta a început să fie folosit și din locurile unde obișnuiau să comunice, mirc, jocuri etc. care cereau răspunsuri rapide. Mai sunt câțiva factori, cum ar fi utilizarea aceluiași limbaj ca în cazul SMSurilor, din obișnuință sau lene.

        Oricum, cred că situația începe să se îmbunătățească. Cred. Sper.

  9. Imi puteti spune si mie unde pot citi aceasta manga va rog? De preferat in romana, dar nu-i musai.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: